Port de mai bine de jumătate din viața mea lentile de contact. Am fost întâi purtator și apoi am devenit oftalmolog. Toți cei care mă cunosc știu că-mi ador lentilele așa că primul lucru pe care-l fac când un pacient îmi zice că nu s-a adaptat cu lentilele mă schimonosesc toată.
Si totuși există mai multe motive pentru care tu și lentilele de contact vă aveti la suflet. Statisticile spun că unul din șase purtători poate sa nu se adapteze la lentilele de contact. Tot statisticile spun însă că este de cele mai multe ori dintr-un motiv care putea fi controlat.
Așadar…chiar așa doamna doctor de ce nu mă adaptez la lentile de contact?
Un motiv poate fi adaptare deficitară a parametrilor lentilei: raza de curbură, diametru, material, etc. Trebuie să fie adaptate și urmărite de oftalmolog sau optometrist, nu orice lentilă cu rază de curbură 8.6 este identică cu alta cu aceeasi rază. E ca și cum am spune că toți pantofii roșii ți se potrivesc. -portul inadecvat al lentilei de contact.
Nu de puține ori, și deja am inventat intrebarea capcană din start „Cam cât le purtați?”, primesc răspunsuri de genul „Păi cred că le-am deschis cam acum o lună, o lună și un pic”. În realitate lentilelor le trebuie respectat timpul de purtare întocmai căci din prima secundă când le-ai pus pe ochi se umplu de reziduuri, care spre sfârșitul perioadei de purtare devin din ce in ce mai multe și pot genera discomfort prin interacțiunea cu pleoapa și corneea. – petreci mult timp la calculator, în aer conditionat sau alte condiții în care uiți să clipești corespunzător și prin evaporarea filmului lacrimal lentila interacționează mai agresiv din punct de vedere mecanic cu pleoapa și corneea. Cel mai bine ar fi dacă în aceste condiții mai speciale ai pune peste lentile lacrimi artificiale. Însă neapărat fără conservanţi și compatibile cu purtarea lentilelor de contact.
Purtătorul nu stie să le aplice sau să le scoată și renunță din start la ele. Eu mi-aduc aminte că la primele lentile nu aveam instrucțiuni și nici nu stiam cum se pun. Imi lua ore în șir procedura. Acum le scot și în somn. Dar asta m-a determinat ca de la mine și echipa mea să nu plece în veci un pacient fără să fi scos și pus lentila de probă singur singurel. Chiar de durează ore până reușește (de fapt reușesc toti) suntem mândri ca până la final avem un purtător valabil.
Întreținerea deficitară a lentilelor. Mi s-a întâmplat să găsesc în lens-case ul pacientei o aripă de muscă. Si tot descusând-o despre cum le întreține am ajuns la concluzia că nu arunca restul de soluție rămasă de cu o noapte înainte ci mai completa puțin. Si nu închidea mereu căpăcelele suportului de lentile să se mai aerisească. Aceste lucruri au dus la o conjunctivită de toată frumusețea!
Rareori pot apare modificări ale suprafetei oculare ( conjunctivită gigantopapilara formă severă, keratita, neovasculatizatie limbică,etc) astfel încât este contraindicată purtarea acestora. Complicațiile apar însă datorită portului necorespunzator sau a întreținerii defectuoase. Există foarte rar și un sindrom de inadaptare la lentile în care pacientul nu le poate tolera însă la Congresul ARVO ( ASSOCIATION FOR RESEARCH IN VISION AND ophthalmology) propuneau un mijloc de tratament propriu zis plus, ce credeti, faimosul Omega 3, timp de 3 luni inainte de readaptarea lentilei. Cu rezultate foarte bune, căci Omega 3 este un remarcabil antiinflamator natural!
Așadar sa ne vedem cu bine!
