De curând am fost felicitată de o colegă oftalmolog că nu vorbesc doar despre mine sau dr Ungureanu la Optissima ci și despre colegii mei mai mici, însă nu mi-am dat seama de puterea noastră ca echipă până săptămâna trecută.
Nu mă înțelegeți greșit, toti colegii nostri sunt aleși pe sprînceană la propriu, nu numai că sunt cei mai frumoși (eu i-am ales și frumoși și deștepți, căci criteriile dr Ungureanu sunt strict profesionale de fel), dar am fost tot timpul convinsă că sunt datoare sa-i învăț, să le mai explic, etc.
Ei, bine săptămâna trecută am primit o foarte frumoasă lecție din care am înțeles că eu sunt cea care mai are de învățat…pe scurt eram pornită pe un diagnostic și aș fi trecut cu vederea o investigație paraclinică dacă domnișoarele doctor, curioase din fire, nu s-ar fi uitat pe poze si ar mai fi sugerat ceva…care s-a dovedit a fi acel 3% din probabilitățile statistice, dar era corect…așadar, ca o mamă care-și vede puii crescând și zburând pot spune cu mâna pe inimă că am colegi perfect opozabili nouă ca acuratețe diagnostica, tratament și mai ales că au acea curiozitate de descoperire a ceea ce poate exista ca o infimă probabilitate, dar care face diferența dintre un medic bun si unul exceptional.
Să nu mai zic că dr Stefan Oprea are mișcări intraoperatorii mai elegante ca ale mele, și eu sunt fată, am cusut ceva macramé la școală…
Tot ce pot spune în final e că mă veți auzi mult mai des spunând că „vă preia echipa mea” decât „veti fi pacientul meu”, pentru că am constatat că mai multe capete fac o medicină mai bună și cum sunt convinsă că niciun medic nu poate acoperi extrem de eficient toate subdomeniile oftalmologiei prefer sa-mi declin competența in favoarea colegilor experți sau să supun atenției cazurile mele intregii echipe.
Asta până cand SIRI sau ALEXA ne va ajuta cu diagnosticul, dar să mai crească în cunoștințe că le-am verificat și încă nu sunt credibile, apropo de dr Google!